Benutzer:Christian/Xenia von St. Petersburg

Aus Orthpedia
Wechseln zu:Navigation, Suche

Rumänisch

Pomenirea sfintei Xenia din Sankt Petersburg (cca.  1719–1731 –  1803), numită şi „cea smerită şi nebună pentru Hristos” se face atât pe 24 ianuarie (6 februarie pe stil vechi)[1] cât și pe 11 septembrie (24 septembrie pe stil vechi)[2]. În calendarul ortodox rus este pomenită şi pe 24 mai, când se sărbătoreşte proclamarea ei ca sfânt ce a avut loc în anul 1988.[3]

Sfânta Xenia s-a remarcat prin modestie, sărăcie, renunţarea la bunurile lumeşti şi o înflăcărată devoţiune faţă de Hristos, dar şi prin clarviziune şi ajutorul celor sărmani şi păcătoşi în timpul vieţii şi prin minunile pe care le-a făcut după moarte. Este considerată o protectoare a familiei şi este cel mai adesea invocată pentru ajutor în întemeierea unei familii sau pentru orice ajutor în legătură cu familia, dar şi pentru ajutorul celor fară casă sau loc de muncă, în caz de incendii sau copii pierduţi.

Este patroana spirituală a oraşului Sankt Petersburg. O capelă a fost ridicată în cimitirul Smolensk din St. Petersburg pe locul unde se află înmormântat trupul ei. Mai multe biserici în Rusia şi în lume au primit hramul sfintei Xenia.[4][5]

Viaţa

Primii douăzeci şi şase de ani

Data naşterii nu este cunoscută, dar anumiţi cercetători propun ca dată a naşterii anul 1731. Nici despre părinţii ei nu se ştie nimic dar, pentru că s-a căsătorit cu un colonel, se presupune că a făcut parte dintr-o familie de nobili sau de funcţionari unde a primit o educaţie aleasă. Primele articole de ziar ce s-au păstrat despre Xenia datează din anul 1847 când în ziarul "Buletinul poliţiei orăşeneşti a Sankt-Petersburgului" apar două articole în numerele 264 şi 272:

Cu 40 de ani în urmă sau, poate, cu câţiva ani mai mult, s-a săvârşit aici, în Petersburg, văduva cântăreţului imperial, Andrei Teodorovici, Xenia Grigorievna...

În afara acestor două articole, scurte informaţii despre viaţa sfintei Xenia sunt oferite de epitaful de pe piatra funerară:

A rămas văduvă la vârsta de 26 de ani, a pribegit 45 de ani, şi a trăit 71 de ani; îşi zicea Andrei Teodorovici.

Momentul dramatic ce îi marchează viaţa şi îi schimbă destinul este moartea soţului cu care era căsătorită de numai 4 ani. În anul 1755 în Petersburg izbucneşte o epidemie de tifos exantematic.

Xenia este atât de afectată de moartea soţului încât a doua zi este găsită tot lipită de trupul soţului răposat dar îmbătrânită şi încărunţită.

Îşi petrece soţul la groapă îmbrăcată în hainele militare ale acestuia, imitându-i mersul în urma sicriului.

Andrei Teodorovici nu a murit - le spunea ea celor din jurul ei. A murit Xenia Grigorievna, dar Andrei Teodorovici este aici, în faţa voastră, el trăieşte şi va trăi mult de acum înainte, va trăi veşnic.

La cimitir Xenia le cere celor prezenţi să se roage pentru liniştea sufletului "roabei lui Dumnezeu, Xenia", spunând: Bietul Andrei Teodorovici a ramas orfan , a rămas singur pe lume...

Din acest moment Xenia se prezintă tuturor cu numele soţului ei, Andrei Teodorovici şi imediat ce se întoarce de la cimitir o roagă pe administratora casei şi averii să împartă totul săracilor şi să doneze banii bisericii.

Refuză pensia ce trebuia să o primească ca văduvă şi doar cu mantaua de militar a soţului pleacă în lume şi începe să ducă viaţa unui ascet desăvârşit trăind din pomeni şi devenind Nebună după Hristos.

Pribegia

Odată ce a renunţat la orice posesiune lumească şi chiar şi la orice minim confort trupesc a început să hoinărească pe străzile Petersbugului primind condoleanţele pline de compasiune ale cunoscuţilor. Dar Xenia le răspunde tuturor că nu a murit Andrei Teodorovici, ci soţia lui, Xenia Grigorievna.

Când în 29 ianuarie 1757 a fost interzis vagabondajul săracilor şi schilozilor pe străzile Petersburgului, urmărită fiind, s-a descoperit că sfânta mergea noaptea pe câmp unde cădea în genunchi şi se ruga până la răsăritul soarelui. După această lungă rugaciune în câmp mergea să plivească grădina de legume a unui moşier sărac şi obosind era găsită dormind chiar printre straturile de zarzavaturi.

În cei 45 de ani de pribegie, fericita Xenia a trăit neavând abolut nici o posesie, nici o cameră, nici îmbrăcăminte călduroasă, îndurând gerurile ruseşti şi ploile torenţiale ale toamnei, neştiind ce va mânca a doua zi. Cu cât încercările erau mai grele cu atât sfânta devenea mai blândă şi mai smerită, îndurând lovituri şi batjocuri la care de obicei sunt supuşi toţi oameni străzii în special de copii străzii care râdeau de atitudinea şi cuvintele ei de neînţeles pentru mulţi.

Doar toate acestea nu erau pentru Xenia decat imitarea Domnului şi marelui Martir care a suportat insultele, scuipăturile, biciuirea, răstignirea şi moartea. Încet, sfânta devine o figură cunoscută de întreg oraşul şi aproape mereu era urmată de oameni ce o însoţeau crezând că prezice viitorul sau ghiceşte destinele. Cei înduhovniciţi ştiau însă că este un om deosebit ce sub înfăţişarea unei ieşite din minţi ascunde mari daruri duhovniceşti.

Clarviziunea

Rugăciunea, ascetismul, iubirea faţă de Dumnezeu şi aproape şi mila lui Dumnezeu au făcut ca fericita Xenia să primească darul clarviziunii.

  • Într-o zi, mergând la cea căreia îi dăruise casa şi care avea un mare respect pentru Xenia îi spuse: Iată, tu stai aici şi cârpeşti ciorapii şi nu ştii că Dumnezeu ţi-a trimis un copil! Du-te mai repede la cimitirul Smolesnsk.
Parascheva Antonova care avea mare încredere în cuvintele Xeniei, a înţeles că ceva deosebit se întâmplă şi s-a grăbit să ajungă la cimitir. Pe una din străzile din apropierea cimitirului, Antonova a vazut o mare mulţime de oameni. Apropiindu-se află că un vizitiu tocmai a omorât o femeie însărcinată care a născut chiar acolo în stradă, ea murind pe loc.
Având milă de copil Parascheva Antonova l-a luat la ea acasă. Deşi împreună cu poliţia au încercat să afle cine erau mama şi tatăl copilului, nu au reuşit iar copilul a rămas la Parascheva care l-a crescut şi educat acesta devenind un fucţionar important ce s-a îngrijit de mama adoptivă până la moartea accesteia, fiind pentru aceasta cel mai iubitor şi respectuos fiu. Şi el avea o mare evlavie pentru sfănta Xenia.
  • O altă prietenă a fericitei Xenia a fost şi Evdochia Deniseva Gaidukova, ce a murit în anul 1827. Xenia ţinea foarte mult la Evdochia Gaidukova şi uneori o vizita acasă. Într-o astfel de vizită de dinaintea prânzului Evdochia se grăbeste să o aşeze la masă bucurându-se de prezenţa ei. La sfârşitul prânzului Evdochia îi cere iertare Xeniei pentru ca nu a avut ceva mai bun să îi ofere. – Să nu mă judeci pentru masă, draga mea, îi spuse ea, dar nu am avut altceva mai bun să-ţi ofer, pentru că astăzi nu am gătit nimic.– Îţi mulţumesc pentru masă draga mea, îi raspunde Xenia, dar de ce nu spui adevărul? Ţi-a fost teamă să-mi oferi nişte friptură de raţă?
Evdochia Deniseva se fâstici deoarece într-adevăr avea în cuptor friptură de raţă pregătită pentru soţul ei care nu era acasă. Evodchia s-a repezit la cuptor pentru a scoate friptura. Dar Xenia a oprit-o : “Nu, nu, ce faci? Nu trebuie să faci asta, nu vreau raţă. Ştiu, doar, că te-ai fi bucurat să-mi oferi tot ce ai, dar te temi de căpcăunul de bărbatul-tău. Pentru ce să-l mânii?
Bărbatul Evdochiei Deniseva nu era agreat de Xenia acesta fiind grosolan, îi plăcea băutura şi folosea un limbaj dezgustător mai ales atunci când era beat.

Prezicerea morţii Împărătesei Elisabeta Petrovna

Cea mai cunoscută prezicere a fericitei Xenia, este cea a morţii Împărătesei Elisabeta Petrovna. Elisabeta Petrovna(1709-1761), care domnea din 1742, anul când a fost încoronată, deşi avea numai 53 de ani, era bolnavă de caţiva ani şi moare pe 25 decembrie 1961.

Însă pe 24 decembrie 1961 pe străzile Petersburgului, Xenia alerga spunând cuvinte pe care nimeni nu le înţelegea: “Coaceţi colaci, coaceţi colaci! În curând toata Rusia va coace colaci!”. Vestea morţii Împărătesei a şocat pe toată lumea deoarece boala fusese ascunsă. Locuitorii Petersburgului au înţeles acum şi cuvintele fericitei Xenia ce anunţase cu o zi mai devreme evenimentul.

Binecuvântările şi rugăciunile pentru cei mulţi

Odată ce fericita Xenia, prin bunătatea, blândeţea , smerenia şi totala renunţare la sine a câştigat iubirea oamenilor care o considerau “omul lui Dumnezeu”, aceasta era invitată tot mai des de către negustori, burghezi şi funcţionari în casele lor pentru că deja se ştia că dacă fericita Xenia îţi intră în casă, în acea casă şi în acea familie se instalează fericirea şi bucuria.

Mamele se grăbeau să îşi aducă copiii spre a-i binecuvânta mai ales dacă aceştia erau bolnavi.

Vizitii o rugau să urce în caleaşca lor şi să meargă măcar căţiva metri pentru că trăsura în care urca sfânta se întoarcea întotdeauna acasă cu un mare câştig.

Vânzătorii ambulanţi o aşteptau cu nerăbdare să le ia ceva dacă o zăreau deoarece imediat lângă taraba lor mulţimea se aduna apoi şi le cumpăra toată marfa.

I se ofereau sfintei adesea sume foarte mari pentru rugăciunile ei atât de eficiente dar fericita nu lua niciodată mai mult decât ţarul de pe cal, adică o copeică sau două. Nu voia sa primească nici măcar o rubla, iar de monezi de aur nici nu voia sa audă.

Odată ajunsă în piaţă negustorii o înconjurau rugând-o să le primeasca darul. Dar fericita nu lua darul decât de la o parte, celorlalţi reproşându-le:”Nu frate, tu îi încarci pe cumpărători la cântar", sau "Nu, tu îi asupreşti pe cei sărmani".

Cu banii primiţi, strânşi copeică cu copeică, Xenia ajuta mai multe sute de familii sărace. Orice primea dăruia celor săraci şi aceştia erau foarte bucuroşi de orice dar de la fericită deoarece acela care primea ceva îi mergea bine în toate. Un om care a primit câteva copeici de la sfânta a ajuns mai apoi foarte bogat. Altuia, dăruindu-i ţarul călare pe cal(copeica) i-a spus: Vei galopa departe cu el… şi într-adevăr acela s-a îmbogăţit.

Însă Xenia nu prevestea numai bucurii ci şi necazuri sau moartea dar într-un mod voalat, după cum atestă şi articolul de ziar din anul 1847:Uneori ea prevestea ceva rău, dar nu în mod direct, ci indirect, prin aluzii, ca şi când nu ar fi vrut să-l tulbure pe acela cu care vorbea. Astfel, de pildă, vizitând o dată casa negustoresei Krapivina şi în timp ce ieşea afară ea privi pe fereastra casei spunând:"Urzica este verde, dar curând se va ofili". Puţin după aceasta Krapivina muri.

Sau altădată invitată fiind de negustorul Razjivin să-i viziteze magazinul(firma ce a existat pana în secolul al XX-lea), fericita Xenia a venit dar văzând o oglinda mare ce atârna pe perete, dădu din cap zicând:Frumoasa oglindă dar nu ai în ce să te priveşti - şi plecă. După numai o jumătate de oră, nu se ştie din ce cauză, oglinda a căzut de pe perete spărgându-se iar după trei zile negustorul a murit.

Ultimele fapte

Una din ultimele fapte remarcabile ale fericitei, faptă ce ne oferă o informaţie precisă despre un moment în care încă mai era în viaţă, este ajutorul dat pentru construirea bisericii din cimitirul Smolensk. Acest lucru se peterecea în anul 1794 când, spre deosebire de împărăteasă Ecaterina care avea aceeaşi vârstă, dar abia mai putea să meargă, Fericita Xenia era atât de sănătoasă şi de în putere încât îi ajuta în secret pe muncitori la construirea bisericii cărând în fiecare noapte în poala sa câte cinci-şase cărămizi de la fabrica de cărămidă. În fiecare noapte căra câte o grămadă de cărămizi pe care muncitorii o găseau dimineaţa.

Va trebui sa îndure multe spunea Xenia despre biserică, dar va rezista… Nici o grijă. Şi într-adevăr în decursul unor mari inundaţii din 1824 când o parte dintre morminte şi cruci au fost luate de ape şi registrele cimitirului au fost distruse, biserica a rezistat. Din cauza acestor distrugeri ale apelor din anul 1824 s-a produs pierderea registrelor cimitirului şi nu se ştie cu exactitate anul morţii feicitei Xenia.

Aşadar cercetătorii consideră că sfânta a plecat din aceasta lume undeva după anul 1794(anul construcţiei bisericii din cimitirul Smolensk) şi nu mai târziu de anul 1806(45 de ani de la anul morţii împărătesei Elisabeta Petrovna).

Sfârşitul Fericitei Xenia şi cultul pentru ea

Vestea sfărşitului Xeniei a întristat oraşul şi oameni de toate vârstele au mers la înmormântarea ei şi apoi la mormântul din cimitirul Smolensk. S-a instituit post în acea zi. La mormânt se perindau oameni din tot poporul cu nădejdea ca rugăciunile lor vor fi auzite şi vor fi ajutaţi în necazurile şi nevoile lor aşa cum au fost ajutaţi şi în timpul vieţii. Au venit săracii şi infirmii ajutaţi de Xenia, negustorii şi băcanii, mamele copiilor binecuvântaţi şi vindecaţi şi multe alte femei care o însoţeau în timpul vieţii şi care se bucurau de atenţia ei. Zvonul despre protectoarea sărmanilor s-a răspândit repede dincolo de graniţele capitalei, în popor.

Fiecare vizitator al cimitirului dorea să plece cu o mâna de pământ de la mormântul Xeniei crezând că acest pământ va vindeca bolile şi va îndepărta necazurile.

Au început să apară mărturii despre minuni şi vindecări şi numărul vizitatorilor care luau pământ de pe mormânt s-a înmulţit. Deasupra mormântului s-a pus o placă dar aceasta a fost fărâmiţată în bucăţele mici de vizitatori fiecare dorind să ia acasă o bucăţică. O alta placă a fost pusă dar şi aceasta a avut aceeaşi soartă. Dar, luând pământul şi spărgând plăcile, fiecare vizitator lăsa în schimb pe mormânt o mică jertfă, după puterile fiecăruia, bani de care se foloseau nevoiaşii. Mormântul a fost împrejmuit cu un gard şi o cutie a milei a fost legată de el pentru a se aduna bani pentru construcţia unui paraclis. Banii s-au adunat repede şi primul paraclis a fost construit din piatră de culoare cenuşie, cu acoperiş de fier şi două ferestruici pe cele două laturi, iconostasul înspre răsărit şi o uşă înspre apus. Deasupra uşii scria “Roaba lui Dumnezeu Xenia” iar deasupra mormântului, ridicat pe un soclu, a fost pusă o placă pe care stă scris:

Epitaf

În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh.
În acest loc a fost pus corpul neînsufleţit al roabei lui Dumnezeu Xenia Grigorievna
soţia cântăreţului imperial, cu gradul de colonel, Andrei Teodorovici.
A rămas văduvă la vârsta de 26 de ani, pribegit 45 de ani, şi a trăit 71 de ani; îş zicea Andrei Teodorovici.
Cine m-a cunoscut să-mi pomenească sufletul pentru mântuirea sufletului său Amin! “

Rugăciuni

Rugăciune către Sfânta şi Fericita noastră maică Xenia, cea nebună pentru Hristos

O, Sfânta maică Xenia, vieţuind sub acoperământul Celui Prea Înalt, şi întărită fiind de Maica lui Dumnezeu, răbdând foamea şi setea, gerul şi arşiţa, defăimările şi prigonirile, ai primit de la Dumnezeu darul înainte-vederii şi al facerii de minuni, iar acum sălăşluieşti întru lumina Celui Atotputernic. Sfânta Biserică te preamăreşte acum ca pe o floare bineinmiresmată. Stând înaintea sfintei tale icoane, ne rugăm ţie ca uneia ce eşti întru viaţa cea neîmbătrânitoare, dar petreci şi împreună cu noi: primeşte cererile noastre şi le du la scaunul Milostivului Părinte Ceresc, ca ceea ce ai îndraznire către El; cere pentru cei ce aleargă la tine mântuire veşnică, îmbelşugată binecuvântare pentru faptele şi începuturile cele bune, izbăvire din toate nevoile şi necazurile. Mijloceşte cu rugăciunile tale înaintea Atotînduratului nostru Mântuitor, pentru noi, netrebnicii şi păcătoşii. Ajută, sfântă şi fericită maică Xenia, să fie luminaţi pruncii cu lumina Sfântului Botez şi să fie pecetluiţi cu pecetea darului Sfântului Duh; băieţii şi fetele să fie crescuţi în credinţă, cinste şi frică de Dumnezeu; dăruieşte-le lor reuşită la învăţătură; tămăduieşte pe cei neputincioşi; trimite dragoste şi bună-înţelegere celor căsătoriţi, învredniceşte pe monahi de nevoinţa cea bună şi apără-i de defăimări; întăreşte-i pe păstori întru tăria Duhului Sfânt, păzeşte poporul şi ţara aceasta în pace şi fără tulburare, roagă-te pentru cei lipsiţi în ceasul morţii de împărtăşirea cu Sfintele lui Hristos Taine; că tu eşti nădejdea noastră, grabnica noastră ascultătoare, pentru care îţi aducem mulţumire şi slăvim pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe Dumnezeu Cel în Treime închinat şi minunat întru Sfinţii Săi, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tropar, glas 4

Deşertăciunea celor pământeşti lepădând, crucea vieţii rătăcitoare şi fără de adăpost ai luat, şi de strâmtori, lipsuri şi batjocură oamenilor nu te-ai spăimântat, dragostea lui Hristos ştiind. Acum în ceruri de această dragoste îndulcindu-te, fericită şi de Dumnezeu înţelepţită Xenia, roagă-te să se mântuiască sufletele noastre.[6]

Tropar, glas 7

Iubind sărăcia lui Hristos, acum te îndulceşti de ospăţul veşnic; cu nebunia cea părută ai ruşinat nebunia acestei lumi, prin smerenia Crucii ai primit puterea lui Dumnezeu. Pentru aceasta dobândind darul ajutorării prin minuni, Fericită Xenia, roagă pe Hristos Dumnezeu să ne izbavească prin pocainţa de tot răul.

Condac, glas 3

Luminat saltă astăzi oraşul Sfântului Petru, că mulţimea celor scârbiţi află mângâieri, nădăjduind la rugăciunile tale, fericită Xenia, că tu eşti lauda şi întărirea acestui oraş.

Mărimuri

Mărimu-te pe tine, Sfântă şi Fericită maică a noastra Xenia, şi cinstim sfânta pomenirea ta, că tu îl rogi pentru noi pe Hristos Dumnezeul nostru.

Bibliografie

  • Sfânta Xenia cea smerită şi nebună pentru Hristos, Ed. Bunavestire, Bacău, 2001.

Note

https://ro.orthodoxwiki.org/Xenia_din_St._Petersburg

Englisch

Our venerable Mother, the Blessed Xenia of St. Petersburg, (Russian: Святая блаженная Ксения Петербургская [Xenia Grigoryevna Petrova]) is an 18th century Russian fool-for-Christ. In grief over the death of her husband, she distributed all her possessions and took up a life as a holy fool. Her life was centered on God, and she sought protection and comfort only in Him while wandering among the poor of St. Petersburg. She is commemorated on September 11.

Life

Little is known of her early life. Neither the dates of her birth nor of her death are known. Her birth is believed to have been about 1731 and her death about 1803.

The wife of Colonel Andrei Feodorovich Petrov, who served as a court chorister, Xenia fell into great grief upon the death of her husband when she was 26 years old. Appearing to have lost her mind from her grief, Xenia distributed her possessions to the poor, and keeping and dressing only in the clothes of her husband she wandered the streets of St Petersburg among the paupers. She called herself by her husband’s name: Andrei Feodorovich. Her life was centered on God, seeking protection and comfort only in Him. During the nights, she refused refuge and went into the fields where she prayed through the nights.

When relatives of Xenia tried to help her with necessities she replied , “I do not need anything.” The people of St. Petersburg came to love her as she placed the Kingdom of Heaven before earthly possessions. The people considered her presence in their homes as good signs. Her acceptance of services and bread from merchants, however small, brought them great sales as their customers, who loved the saintly Xenia, frequented those who helped her.

Xenia possessed the gift of clairvoyance. She foretold the deaths of the Empress Elizabeth, in 1761, and of the imprisoned John IV Antonovich, the great-great-grandson of Tsar Alexis, in 1764. After her death her grave became a place of pilgrimage. Portions of the dirt from her grave brought healing for many of the pilgrims.

Epitaph

The only record of "vital statistics" that has been left to us concerning Blessed Xenia is the epitaph on her gravestone:

In the name of the Father, Son and Holy Spirit.

Here rests the body of the servant of God, Xenia Grigorievna,

Wife of the imperial chorister, Colonel Andrei Theodorovich Petrov.

Widowed at the age of 26, a pilgrim for 45 years,

She lived a total of 71 years.

She was known by the name Andrei Theodorovich.

May whoever knew me pray for my soul that his own may be saved. Amen.

Hymns

Troparion (Tone 4)

Having renounced the vanity of the earthly world,

Thou didst take up the cross of a homeless life of wandering;

Thou didst not fear grief, privation, nor the mockery of men,

And didst know the love of Christ.

Now taking sweet delight of this love in heaven,

O Xenia, the blessed and divinely wise,

Pray for the salvation of our souls.

Troparion (Tone 8)

In you, O mother was carefully preserved what is according to the image.

For you took up the Cross and followed Christ.

By so doing, you taught us to disregard the flesh for it passes away,

But to care instead for the soul since it is immortal.

Therefore, O Blessed Xenia, your spirit rejoices with the Angels.

Kontakion (Tone 3)

Having been as a wandering stranger on earth,

sighing for the heavenly homeland,

thou wast known as a fool by the senseless and unbelieving,

but as most wise and holy by the faithful,

and wast crowned by God with glory and honor,

O Xenia, courageous and divinely wise.

Therefore, we cry to thee:

Rejoice, for after earthly wandering thou hast come to dwell in the Father’s house.

Kontakion (Tone 7)

Having loved the poverty of Christ,

You are now being satisfied at the Immortal Banquet.

By the humility of the Cross, you received the power of God.

Having acquired the gift of miraculous help, O Blessed Xenia,

Beseech Christ God, that by repentance

We may be delivered from every evil thing.

https://en.orthodoxwiki.org/Xenia_of_St._Petersburg

Life II

St. Xenia was the wife of Colonel Andrei Feodorovich Petrov, who served as a court chanter. At the age of 26, Xenia was widowed and, appeared to have lost her mind from grief: she distributed her possessions to the poor, dressed herself in the clothes of her reposed husband, and, as if having forgotten her own name, called herself by the name of her reposed husband - Andrei Feodorovich.

These eccentricities were not indicative of a loss of reason, however, but signified a complete disdain for earthly goods and human opinion, which places them at the center of existence. Thus, Xenia of Petersburg took upon herself the difficult podvig of foolishness for Christ's sake.

Having come to know the inconstancy of earthly happiness through the death of her beloved husband, Xenia strove toward God with all her heart, and sought protection and comfort only in Him. Earthly, transitory goods ceased to have any value for her. Xenia had a house; but gave it over to an acquaintance under the condition that it be used to shelter paupers. But Xenia herself, not having a refuge, would wander among the paupers of Petersburg. At night she would go out to a field, where she spent the time in ardent prayer.

When they began to build a church in the Smolensk Cemetery, Xenia, after the onset of darkness, would secretly carry bricks to the top of the construction, and thereby helped the masons erect the walls of the church.

Some of Xenia's relatives wanted to take her in and provide her with all necessities, but the blessed one replied to them: "I do not need anything."

She was glad of her poverty, and when visiting somewhere, would at times remark: "I am all here!" When her reposed husband's clothing wore out, Xenia clothed herself in the poorest clothing, and wore torn shoes without stockings on her feet. She did not dress warmly and forced her body to suffer from the severe cold.

Sensing the greatness of Blessed Xenia's soul, the inhabitants of Petersburg loved her, because she despised the earthly for the sake of the Kingdom of Heaven. If Xenia entered anyone's home, this was considered a good sign. Mothers rejoiced if she kissed their children. Cab drivers would ask permission of the blessed one to drive her a little, since after this the earnings would be guaranteed for the whole day. Merchants in the bazaars would try to give here kalach [cracknel bread] or some food; if Blessed Xenia took something from what was offered, all the wares of the seller were quickly bought up.

Xenia had the gift of clairvoyance. On the eve of the Nativity of Christ in 1762, she walked about Petersburg and said, "Bake blini! Tomorrow all Russia will bake blini!" The next day, the Empress Elizabeth Petrovna, suddenly died [blini is traditionally made at someone's death]. A few days before the murder of the royal youth, John VI (Antonovich, the great­great­grandson of Tsar Alexis Michailovich), who in infancy had been proclaimed the Russian Emperor, the blessed one wept and repeated, "Blood, blood, blood." Within a few days after Mirovich's unsuccessful conspiracy, the young John was killed.

Once, Xenia came to a home where there was a grown­up daughter. Turning to the girl, she said, "Here you are drinking coffee, while your husband is burying his wife at Okhta." After a certain time, this girl married that very widower who at that moment had been burying his first wife at the Okhta Cemetery.

Blessed Xenia died at the end of the eighteenth century, but tradition has not preserved either the year or day of her decease. She was buried in the Smolensk Cemetery, where she had helped build the church.

Pilgrimages to her grave began shortly after her decease. Blessed Xenia often appeared in visions to people in difficult circumstances, forewarned of dangers and saved them from calamities. The righteous one has not ceased to show compassionate love toward all who with faith have called upon her, and many instances of her help for the suffering and those in desperate situations are known.

A civil servant, Nicholas Selivanovich Golovin, had lived in Grodno approximately until 1907. He often experienced unpleasantness at work. He came to Petersburg to put his affairs in order, but they became even more entangled. Golovin was very poor, caring for his elderly mother and two sisters. In despair, he walked along the streets of Petersburg, and, though he was a man of faith, the thought to throw himself into the Neva stole into his soul. At this moment, some unknown woman stood in front of him. He was struck by her appearance, which was reminiscent of a poor nun. "Why are you so sad?" she asked. "Go to the Smolensk Cemetery, serve a panikhida [a requiem service] for Xenia, and everything will be settled." After these words, the unknown woman disappeared. Golovin fulfilled the advice of the mysterious nun, and his affairs were unexpectedly settled in the best manner possible. He joyfully returned home to Grodno.

Emperor Alexander III, when he was the heir, became ill with a serious form of typhus. The Grand Duchess Maria Feodorovna was very alarmed by her spouse's illness. One of the valets, seeing her in the corridor, related to her how Blessed Xenia helps the sick, gave her sand from the cherished grave and added that he himself had been healed from illness by the prayer of the righteous one. The Grand Duchess placed the sand under the pillow of the patient. That same night, while sitting at the head of the bed, she had a vision of Blessed Xenia, who told her that the patient would recover and that a daughter would be born in their family. She should be called Xenia. The prediction of the blessed one was fulfilled exactly.

In the Pskov province, a relative from Petersburg came to stay for a while with a landowner and recounted how they revere Blessed Xenia in the capital. Under the influence of this account, the pious landowner prayed before sleep for the repose of her soul. At night, she dreamed that Xenia was walking round her house and pouring water on it. In the morning, the hay barn on the country estate caught on fire, but the fire did not spread further and the home remained whole.

A colonel's widow arrived in Petersburg to enroll her two sons into the Cadet Corps. She did not succeed in this. The money borrowed for the trip had come to an end, and the widow walked along the street and wept bitterly. Suddenly, some woman of the common people came up to her and said: "Serve a panikhida for Xenia. She helps in sorrows." "Who is this Xenia?" asked the colonel's widow. "The tongue [that asks the way] will lead to Kiev," she answered, quickly vanishing.

Indeed, the colonel's widow easily learned who this Xenia was. She served a panikhida for her at her grave in the Smolensk Cemetery, and shortly after received the unexpected news that both her sons had been accepted into the Cadet Corps.

A multitude of similar instances of Blessed Xenia's help is known also in our days.

http://www.fatheralexander.org/booklets/english/saints/xenia_petersburg.htm

Life III

Humbly I am presenting to you the "Life of St. Xenia" (Xenia Grigorievna Petrova) known as the Fool-for- Christ's sake, and a Wonderworker, who is still known among the God loving faithful as St. Blessed Mother Xenia of Petersburg, Russia. The following life of St. Xenia was written for children, and even parents can read this life to their beloved children. It would also be spiritually rewarding to let your teenager read this life.

We have other saints named St. Xenia and would like to indicate them to you:

  • St. Blessed Xenia of Petersburg, Russia. Commemorated on January 24.
  • St. Xenia of Kalamae, the Great Martyr, Wonderworker. Commemorated on May 3.
  • St. Xenia the Righteous of Rome. Commemorated on January 24.
  • St. Xenia the Martyr. Commemorated on January 18.

Please kindly note that both St. Blessed Mother Xenia of Petersburg, and St. Xenia the Righteous of Rome, are both commemorated in the Orthodox Church on January 24th.

What we do know in addition about St. Blessed Mother Xenia of Petersburg, was that she was born around 1730, and reposed in the Lord around the year 1800, and she was about seventy-one. Without a doubt St. Blessed Mother Xenia was given many great spiritual gifts of prayer and prophecy, and often foretold things to come: in 1796 she even foretold the death of Empress Catherine II of Russia. St. Xenia did spend time in a Convent after the repose of her beloved husband named: Andrei. Keep well in mind too that she was homeless, and was often seen kneeling on the ground at the main cemetery in Petersburg in prayer. After the repose of Mother Xenia, her grave sight became indeed a source of many prayers. In addition many men, women, as well as youth where converted to the Russian Orthodox faith by the prayers and intercessions of this holy women and saint. During the times of communism in Russia no one could have access to the church which was built over the site of her burial, even a large fence was put around the church so the faithful could not have access. The faithful however would bring flowers to the fence, and write notes to the saint and many found answers to their prayers. When the communist told the faithful to stop bringing flowers to the popular grave site church of the ten foot high fence, the faithful then made paper flowers. Those who obtained soil from her grave near the fence and church have observed miracles in abundance. The main church has been restored and the fence is now down, and the church was blessed for all the faithful to now enter and to pray to St. Blessed Mother Xenia of St. Petersburg.

Until this day St. Blessed Mother Xenia is noted for her intercessions in helping those with employment, marriage, the homeless, for fires, for missing children, and for a spouse.

Now I would like to present to you the main hymn sung in the Orthodox Church to St. Blessed Xenia of Petersburg, which is called in the Greek Orthodox Church as the Dismissal Hymn, and among the Russian Orthodox the Troparion, although both terms can be used. Keep in mind also that the Orthodox Church has a series of eight tones, and each tropar or dismissal which is indicated how to sing this prayer, and if your unable to sing the prayer then it could be humbly read.

Troparion or Dismissal Hymn Plagal of the Fourth Tone in Commemoration of St. Blessed Mother Xenia Petersburg Commemorated on January 24th

In thee, O wandering stranger, Christ the Lord hath given us an ardent intercessor for our kind. For having received in thy life sufferings and grief and served God and men with love, thou didst acquire great boldness. Wherefore, we fervently hasten to thee in temptations and grief, crying out from the depths of our hearts: Put not our hope to shame, O Blessed Xenia.

Now I would like to humbly present to you the life of St. Blessed Mother Xenia of Petersburg that you can read to your beloved children, and you can as well as use the above indicated as a background:

Life Of Saint Xenia Of Petersburg by Nun Nectaria McLees

Saint Xenia was a beautiful young Russian girl from the city of Saint Petersburg, who became a Fool-for-Christ, and this is how it happened.

When she was just old enough, Xenia married a dashing cavalry officer named Andrei, and they were very happy together. Because they were young, they loved going to balls and dinners, but one night at a party Andrei suddenly fell over dead! This was terrible for Xenia, of course. Andrei had not even had time to go to Confession or receive Holy Communion before he died, and she was dreadfully worried about his soul. After Andrei was buried, Xenia left Saint Petersburg for a long time and some people she even went to a monastery. I don't know about that, but I do know that when she came back she gave away everything she had-her house, her money and her beautiful clothes. Instead of her own things, she wore Andrei's old army jacket and told everyone to call her by his name. She went all over the city doing good for people in his name, so that if his soul which was suffering from his sins that he hadn't repented of, her deeds and prayers would help him. Christians often give money or offer prayers for the souls of people who have died. This is called "almsgiving", but it is not so common to give up your whole life for another person, which is what Xenia did. The interesting thing about doing good deeds and offering prayers for other people is that soon you become very close to God yourself, and that's what happened to Xenia. She was praying so hard for her husband that she became holy!

Many people thought that she was a little crazy, especially when she gave all her money away. (Editors notes: Xenia relatives event took her to court, but the judge found of her of good sound mind as she continued to help the poor). But in the Orthodox Church we have a name for holy people that other people might think are crazy. We call them "Fools-for-Christ." They often aren't crazy, but just pretend to be so that they can hide their spiritual gifts. The Lord had given Xenia many spiritual gifts and she began to do odd things like walking barefoot in the snow and wearing unusual clothes so that people wouldn't think she was special. She sometimes knew what was going to happen before it happened, or if people had a problem and didn't know what God wanted them to do, she could tell them. Often just by looking at people, she knew if they were telling the truth or not.

Sometimes, when Christians do good things, they do them secretly so that only God sees. This is because the Lord said, "Let not your left hand know what your right hand is doing," and, "Do your good works in secret so that your father who sees you in secret can reward you openly." This is what this picture of Saint Xenia is about. Many years ago, when the people of Saint Petersburg were building a church in the Smolensk Cemetery, Saint Xenia used to go directly at night and carry the heavy bricks that were needed for the next day's building to the top of the church. When the workmen came every morning, they found the hardest part of their work already finished, and they often wondered who was doing such a kind thing. Finally, two of the workmen decided to spend the night in the cemetery. They waited and waited, and when it was dark, Saint Xenia appeared. All night long they watcher climb up and down, up and down the walls of the half-finished church with her bricks.

The church that Saint Xenia helped to build is still in the Smolensk Cemetery, and there is a tiny chapel nearby where she is buried. Pilgrims from all over Russia still come there to pray and to help. During the terribly difficult years in Russia, when the churches were closed because the Communists didn't want people to worship God, pilgrims came secretly to Saint Xenia's. The door to the chapel was locked, and because they couldn't get in, they wrote their prayers to her on little scraps of paper and slipped them into the cracks in the walls. The Communist didn't like this one bit, but they soon found out that it was impossible to stop Christians from loving the Saints, or to stop the Saints from helping them!

God has healed many people of illnesses and passions through Saint Xenia's prayers. She also helps find homes and jobs. St. Xenia didn't have a home herself, and she knows how hard it is for people who need one. In the church service for her feast we call her a "homeless wanderer," because she gave up her earthly home for heaven.

Source: A Child's Paradise Of Saints, by Nun Nectaria McLees, Christ the Saviour Brotherhood, Indianapolis, Indiana, 2000, pp.59-61.

Other quality children's books available from Christ the Saviour Brotherhood Publishing:

Bless, O Lord: A Prayerbook For Young People by Father Artemy Vladimirov

House Of God by Vyacheslav Marchenko

Address:

Christ the Saviour Brotherhood Publishing,

PO Box 265 Ash Grove,

Missouri 65604

email : m.berry@ix.netcom.com

http://www.serfes.org/lives/stxeniaofpetersburg.htm

Blessed Xenia

by Kathleen Patitsas

Introduction by Archimandrite Nektarios Serfes: The following "Blessed Xenia" Orthodox ballad is from a cassette called "Out Of The Land Of Russia", and is being presented, and sung by Katina Patitsas, which can be obtained on from: Katina Productions, Box 427 Huntington, PA. 16652. For more information about this cassette and others access too: http:www.katinamusic.com The following is being presented with permission from Katina Patitsas.

O Xenia, O Xenia Blessed fool for Christ's sake, Wandering streets of Petersburg. "Call me Andrew, that's my name."

A young widow was her lot, Grieving for her husband's soul. Without repentance came his death; "I shall wear my husband's clothes."

O Xenia, O Xenia, Sellling all possessions, So began her wandering. Free was she from earthly things.

Gone was she from Petersburg Seeking to prepare herself. The holy elders taught her well For the labor that she undertook.

O Xenia, O Xenia, Foolishness for Christ's sake; A homeless life of wandering, Hunger, cold and nakedness.

Foolishness, what foolishness Did the Blessed one embrace. Before her was the image of Christ: Indeed, a stranger to this world.

O Xenia, O Xenia, Christian virtue filled her soul. Soon the gift of prophecy Did this Blessed one receive.

"Make pancakes! Make pancakes! All of Russia soon will make." The Empress died the very next day; Pancakes served in her memory.

O Xenia, O Xenia, Thou didst know the love of Christ. Teach us in thy wisdom Blessed fool for Christ's sake, Blessed fool for Christ's sake.

Holy St. Blessed Mother Xenia, Pray To God For Us!

Glory Be To God For All Things!

Content written/compiled by Father Nektarios Serfes.

http://www.serfes.org/lives/stxeniaofpetersburg.htm

Xenia of Saint Petersburg

Saint Blessed Xenia of St. Petersburg (Russian: Святая блаженная Ксения Петербургская), c. 1719–1730 – c. 1803 born Xenia Grigoryevna Petrova (Russian: Ксения Григорьевна Петрова) is a patron saint of St. Petersburg, who according to tradition, gave all her possessions to the poor after her husband died.

Her husband had been Colonel Andrey Fyodorovich Petrov, a chanter at the Saint Andrew Cathedral. After his death, Xenia became a "fool-for-Christ" and for 45 years wandered around the streets of St. Petersburg, usually wearing her late husband's military uniform.

St. Xenia's grave is in the Smolensky Cemetery of St. Petersburg. It has been marked by an ornate chapel since 1902. She was canonized by the Russian Orthodox Church on February 6, 1988. Her feast day in the O.S. is January 24, which is February 6 in the New Calendar.

Saint Petersburg encyclopaedia

Xenia the Blessed, Xenia of St. Petersburg (lay name Xenia Grigorievna Petrova) (c. 1731 - c. 1803), resident of St. Petersburg, became famous for her pious life and ascetics (in 1988, she was canonized by the Russian Orthodox Church). At the age of 22 she married court singer Col. A. F. Petrov. She lived in the house on the corner of Bolshoy Avenue of Petrogradskaya Side and Lakhtinskaya Street. Widowed at 26, she gave away her property, put on her husband’s clothes, called herself by his name and became a fool. At first, she wandered around the parish of St. Matthew’s Church, then around all St. Petersburg. She would only take copecks as alms, and gave that money to the poor. At night Xenia prayed in deserted places and carried bricks onto the scaffolding of the stone church in Smolenskoe Cemetery during its construction. According to her contemporaries, she had a gift of prophecy: she predicted the death of Empress Elizaveta Petrovna and the murder of Emperor Ivan VI Antonovich. She was especially respected in families of merchants, bourgeoisie, people of craft and trade. Xenia was buried in Smolenskoe Orthodox Cemetery. There is a stone chapel above her tombstone (1901-02, architect A. A. Vseslavin), which became a place of pilgrimage (in 1940-46 and in 1960-87), it was closed off at the end of the 1980s. In 2001-02 the chapel was restored to its original form. Her memory is celebrated on 24 January (6 February).

References: Горбачева Н. Б. Ксения Петербургская. М., 1998; Книга о святой блаженной Ксении Петербургской: Рассказы о жизни. М., 2000.

http://www.encspb.ru/object/2804009453;jsessionid=7806278E517FF12689A71B761ADE0197?lc=en

Deutsch

Xenia Grigorievna von St. Petersburg

Gedenktag orthodox: 24. Januar

Tag der Heiligprechung: 11. September

Name bedeutet: die Fremde (griech.)

Närrin in Christus

  • Anfang des 18. Jahrhundert in St. Petersburg in Russland

† Ende des 18. Jahrhunderts daselbst

Xenia war die Frau von Andrei Theodorovich Petrov, einem Offizier der russischen Armee, mit dem sie im Wohlstand lebte. Als Xenia 26 Jahre alt war, starb ihr Mann überraschend; sie erkannte die Vergänglichkeit alles Weltlichen, verschenkte ihren Besitz und lebte acht Jahre lang als Einsiedlerin außerhalb der Stadt. Dann kehrte sie als Pilgerin in ihre Heimatstadt zurück; sie wanderte durch die armen Viertel der Stadt, schlief wenig, betete unablässig, vollbrachte Wunder. 45 Jahre lang wirkte sie so, als "Närrin in Christus" geschmäht oder verehrt, bis sie im Alter von 71 Jahren starb.

Über Xenias Grab auf dem Smolensk-Friedhof in St. Petersburg wurde eine Kapelle errichtet.

Kanonisation: Xenia wurde am 11. September 1978 heiliggesprochen.

https://www.heiligenlexikon.de/BiographienX/Xenia_von_Petersburg.html