Benutzer:Christian/26. November

Aus Orthpedia
Wechseln zu:Navigation, Suche

Benutzer:Christian/Alipie Stâlpnicul + Benutzer:Christian/Stâlpnic + Benutzer:Christian/Stelian Paflagonul + Benutzer:Christian/Iona (Arhiepiscopul Novgradului) + Benutzer:Christian/Nicon (Ucenicul Sfîntului Serghie de Radonej) + Benutzer:Christian/Varlaam (Egumenul Pecerskăi)


Aramäischer Kalender

Griechischer Kalender

  • Οσίων Ακακίου του «εν Κλίμακι», Αλυπίου του «Κιονίτου» († ζ΄αι.), Ιακώβου του «αναχωρητού», Νίκωνος του «μετανοείτε» (προστάτη Λακωνίας), Σίλου επισκόπου Περσίδας, Στυλιανού του Παφλαγώνος, Χαιρέμονος
  • Πέτρου πατριάρχου Ιεροσολύμων
  • Προκοπίου του Πέρσου και Ιννοκεντίου επισκόπου, του Ρώσου
  • Νεομάρτυρος Γεωργίου του Χιοπολίτου (†1807)

Georgischer Kalender

Bulgarischer Kalender

Mazedonischer Kalender

Serbischer Kalender

Bürgerliches Datum bei Benutzung des Julianischen Kalenders:



Alypius was born in Hadrianopolis, a city in Paphlagonia. From childhood, he was dedicated to the service of God. He served as a deacon with Bishop Theodore in the church in that city. But, desirous of a life of solitude, prayer and meditation, Alypius withdrew to a Greek cemetery outside the city. This was a cemetery from which people fled in terror, because of frequent demonic visions seen there. Alypius set up a cross in the cemetery and built a church in honor of St. Euphemia, who had appeared to him in a dream. Beside the church, he built a tall pillar, climbed on top of it, and spent fifty-three years there in fasting and prayer. Neither the mockery of men nor the evil of the demons was able to drive him away or cause him to waver in his intention. Alypius especially endured countless assaults from demons. Not only did the demons try to terrorize him with apparitions, but stoned him as well, and gave him no peace, day or night, for a long time. The courageous Alypius protected himself from the power of the demons by the sign of the Cross and the name of Jesus. Finally the demons were defeated and fled from him. Men began to revere him and come to him for prayer, consolation, instruction and healing. Two monasteries were built beside his pillar, one on one side for men and one on the other for women. His mother and sister lived in the women's monastery. St. Alypius guided the monks and nuns from his pillar, by example and words. He shone like the sun in the heavens for everyone, showing them the way to salvation. This God-pleaser had so much grace that he was often illuminated in heavenly light, and a pillar of this light extended to the heavens above him. St. Alypius was a wonderful and mighty miracle-worker in life, and also after his repose. He lived for one hundred years and entered into rest in the year 640 A.D., during the reign of Emperor Heraclius. His head is preserved in the Monastery of Koutloumousiou on the Holy Mountain.


James was from Syria. He was a disciple of St. Maron (February 14) and a contemporary of St. Simeon the Stylite. He lived a life of asceticism under the open sky and ate soaked lentils. He performed great miracles, even raising the dead in the name of Christ. Emperor Leo asked him for his thoughts on the Council of Chalcedon [451]. He entered peacefully into rest in the year 457 A.D.


Stylianus was from Paphlagonia and a fellow countryman and contemporary of St. Alypius. He had a great love for the Lord Jesus, and because of this love gave himself up to great ascetic struggle. He renounced everything in order to have an undivided love for his Lord. Before his repose, angels came to take his soul, and his face shone like the sun. Stylianus was a great miracle-worker before and after his death. He especially helps sick children and childless couples.


Nicon was born in Armenia. Awakened by the words of the Lord, Every one that hath forsaken … father or mother … shall receive an hundredfold, and shall inherit everlasting life (Matthew 19:29), Nicon indeed forsook all for the sake of Christ, and went to a monastery, where he was tonsured a monk. When he was perfected in all virtues, he left the monastery and went to preach the Gospel among the people. He ceaselessly cried out, "Repent!" for which he was also called the "the Preacher of Repentance." As a preacher, he visited all of Anatolia and the Peloponnese. He worked miracles by prayer in the name of Christ and peacefully went to his beloved Lord. He reposed in Sparta in the year 998 A.D.


He reposed in the year 1731 A.D., and his miracle-working relics were uncovered in 1804 A.D.



Loosed of all things, loosed from the world: From life's concerns and from the oppression of the passions. Complete devotion to prayer and divine contemplation Brought glory to St. Alypius.

On a pillar tall, he raised himself: The farther from earth, the closer to God! Complete devotion to prayer and divine contemplation Brought glory to St. Alypius.

Let thunders resound, they will not strike, The Lord directs and moves the lightning. Utter devotion to prayer and divine contemplation Brought glory to St. Alypius.

In prayer, he shone as the bright sun, And his name, through the centuries, distinctly remains. His meditations on God have made him immortal: Wondrous Alypius the God-pleaser.

Now in the heavens a great pillar shines, Which is the radiant soul of St. Alypius. And now he is wholly devoted to prayer for us-- Alypius the Stylite, both yesterday and today.

Even now, evil spirits flee him, And we rejoice in St. Alypius.


Many learned pagans entered the Church of Christ and were baptized precisely because the Church preached immortal life as a proven fact and not as a speculation of human reason. St. Clement of Rome had studied all of Greek philosophy, yet his soul remained unsatisfied and empty. As a young man of twenty-four, he desired to know with all his soul if there were another, better life than this. Philosophy gave him only the thoughts of various men, but no real proof. He mourned for his lost parents and brothers and was tormented constantly by not knowing if he would be able to see them in some other life. The All-seeing God directed his footsteps and he met a man who spoke to him of Christians, and of their belief in life beyond the grave. This so stirred the young Clement that he immediately moved from Rome to Judea so that there, in the cradle of the Christian Faith itself, he might come to uncontestable knowledge regarding life beyond the grave. When he heard the preaching of the Apostle Peter, based entirely on Christ's Resurrection from the dead, Clement despised the conjectures of philosophy and sincerely adopted the Christian Faith. He was baptized, and dedicated himself totally to the service of the Church of God. As it was then, so it is today--he who has a strong faith in the resurrected Christ, and a clear knowledge of life beyond death and judgment, easily decides to pay the price for entry into that life; that is, the fulfilling of all God's commandments.


Contemplate the wondrous creation of the world (Genesis 2):

1. How the Lord God created man, and woman from man;

2. How Adam and Eve were naked and were not ashamed, for they did not yet know sin.


on the purpose of the apportionment of gifts, ministries and callings

… For the perfecting of the saints, for the work of the ministry, for the edifying of the body of Christ (Ephesians 4:12).

This is why the Holy Spirit apportioned the gifts, and made some apostles, others prophets, others evangelists, and others pastors and teachers: that the saints, the faithful Christians, become perfected. As in a household, honor and service are apportioned, and there is honor and service appropriate to parents, honor and service appropriate to adult sons and daughters, and honor and service appropriate to young children and servants--yet all serve together for the benefit of one another; so it is in God's house, the Holy Church: with every honor is a corresponding service, and the services of each are beneficial to all. Thus the body of Christ, God's Holy Church, is gradually and wisely built. Each of the faithful, assisted by the others, grows and develops as a member of this body; grows and develops in holiness and purity, and in a corresponding measure and proportion to the whole great body. The whole body, from the beginning to the end of time--especially from the Incarnation of God the Word on earth until the Dread Judgment--is the Holy Church of God. The body is worthy of immortality, the building is worthy of God. The eye of man cannot see it from end to end, nor can the mind of man comprehend it. The building is of chosen materials: living stones, eyes and hearts, without roughness or ugliness, without corruption or change. Everything is in its place, everything is most beautiful in its entirety and in its parts. Here, brethren, is the goal of our journey! Here is the meaning of our burning in the furnace of suffering! Here is our life, better than all our plans and lovelier than all our desires.

O Lord Jesus, our man-loving Lord, do not cast us away as inferior material, but polish us and build us into Thine immortal body.

To Thee be glory and praise forever. Amen.

Russischer Kalender

Rumänischer Kalender

Sfinții zilei

  • Sf. Cuvios Alipie Stâlpnicul
  • Sf. Cuvios Nicon, numit și Pocăiți-vă
  • Sf. Cuvios Stelian Paflagonul
  • Sf. Acachie cel din Scara
  • Sf. Cuvios Iacov pustnicul
  • Sf. Cuvios Sil, episcopul Corintului din Persida
  • Pomenirea târnosirii bisericii Sfântului Gheorghe cel din Ciparis
  • Sf. Noul Mucenic Gheorghe Hiotul






Sinaxar 26 Noiembrie

În această lună, în ziua a douăzeci şi şasea, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Alipie Stâlpnicul.

Acesta a trăit în zilele împăratului Eraclie, în anii 608, şi se trăgea din cetatea Adrianopolei paflagonilor. Mai înainte de a se naşte el, s-a arătat prin nişte semne dumnezeieşti maicii sale în ce chip vrea să fie. Şi după naştere a mirat atât pe oamenii cei de atunci cât şi pe cei de acum, cu vederea şi cu auzirea lui. Că se arată maică-sa când era grea cu dânsul, că ţinea în braţe un mieluşel frumos, care avea în corniţele lui făclii aprinse. Acesta era semn al virtuţilor şi strălucirii ce avea să aibă el mai pe urmă, căci s-a luptat cu toată nevoinţa şi a întrecut pe mulţi cu răbdarea, că a stat pe stâlp în soare 53 de ani. De aceea rănindu-l şi pe el vicleanul diavol, ca şi pe Iov, cu rană, pentru aceasta sfântul în pizma vrăjmaşului s-a rezemat întru acel stâlp numai pe o parte de a răbdat 13 ani, de nu s-a mai întors pe cealaltă parte, până când şi-a dat cinstitul său suflet în mâinile lui Dumnezeu. Iar toată vremea vieţii lui a fost o sută de ani.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Nicon, numit şi "Pocăiţi-vă".

Acesta se trăgea din ţara Armeniei, fiind fiu al unui oarecare om mare. Deci auzind dumnezeiescul glas ce zice: "Tot cel ce va lăsa pe tatăl şi său pe mama sa" şi celelalte, şi-a lăsat tot şi s-a dus la o mănăstire unde a arătat tot felul de nevoinţe şi a întrecut pe toţi monahii cei mai dinainte de dânsul, cu desăvârşita aspră petrecere. Iar tatăl său aflând că se află la mănăstire, cercetă toate locaşurile călugărilor. Iar sfântul ieşind din acea mănăstire, a colindat tot Răsăritul propovăduind tuturor şi zicând: "Pocăiţi-vă". Deci s-a dus şi în insula Creta la toate cetăţile şi oraşele din ea; apoi s-a dus la cetatea Lacedemoniei în care a făcut multe minuni şi a zidit o biserică în numele lui Hristos, Mântuitorul nostru. Unde aflându-se până în sfârşit, s-a mutat către Hristos cel dorit, luând cununa nevoinţei.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Stelian Paflagonul.

Acesta a fost sfinţit din pântecele maicii sale şi s-a făcut locaş Duhului Sfânt. Pentru aceasta împărţindu-şi bogăţia la săraci şi făcându-se monah, a covârşit pe toţi monahii cei de atunci prin nevoinţa obositoare şi vieţuire aspră. Apoi s-a dus în pustie, şi a intrat într-o peşteră în care primea hrana de la un dumnezeiesc înger. Şi s-a făcut doctor de felurite nevindecate patimi. Căci când urma boala aducătoare de moarte şi mureau pruncii, şi părinţii rămâneau fără de copii, atunci câte maici chemau cu credinţă numele acelui sfânt Stelian şi zugrăveau sfânta lui icoană, iarăşi năşteau alţi prunci. Însă şi prunci bolnavi izbăvea de boală. Deci aşa vieţuind pururea pomenitul şi vindecări şi minuni multe săvârşind, s-a mutat către Domnul.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Părintelui nostru Acachie cel din Scara.

Acest cuvios era într-o mănăstire ce se afla în Asia. Şi când era tânăr cu vârsta ducea sihăstrească viaţă. Avea îndrumător şi stareţ pe un monah foarte leneş şi neînfrânat. Deci atâtea necazuri şi supărări răbdă de la el fericitul, încât la mulţi poate par necrezute.

Căci uneori avea ochiul negru de lovituri, alteori gâtul şi alteori avea rănit chipul. Iar după ce au trecut nouă ani, sub ascultarea acelui nemilostiv bătrân, s-a mutat către Domnul şi a fost îngropat în cimitirul părinţilor. Atunci bătrânul său s-a dus la un mare şi înţelept părinte şi i-a zis: "Fratele Acachie a murit". Iar acel părinte n-a crezut cuvintelor lui, dar bătrânul iarăşi i-a zis: "Vino de vezi". Deci s-au dus amândoi la cimitir. Atunci cel mare părinte a întrebat pe Cuviosul Acachie ca pe un viu aşa: "Frate Acachie, ai murit?" Iar mereu mulţumitorul şi desăvârşit ascultătorul a arătat încă şi după moarte supunerea sa, căci răspunzând a zis: "Cum este cu putinţă, părinte cuvioase, să moară omul făcând ascultare?" Atunci îndrumătorul şi stareţul de mai înainte îngrozindu-se de aceasta preamărită minune a căzut cu faţa la pământ în lacrimi. Şi făcându-şi chilie lângă mormântul cuviosului, acolo şi-a petrecut viaţa, cu înfrânare, mărturisindu-se părinţilor pentru bătăile ce da sfântului şi zicând cuvântul acesta "Ucidere am făcut".

Iar cinstitele moaşte ale Cuviosului Acachie au fost păzite prin dumnezeiască putere mai presus de toată stricăciunea şi de firească dezlegare. Şi au rămas întregi multe înconjurări de ani. S-a întâmplat o dată ca să iasă monahii acelei mănăstiri să secere, vremea la aceasta chemându-i, şi numai doi fraţi au rămas în mănăstire. Unul ca să păzească, iar celalalt pentru că era bolnav. Şi s-a întâmplat că a murit cel bolnav, iar celălalt frate singur fiind, nu putea ca să-i sape mormântul şi să facă şi celelalte trebuincioase spre îngropare. Aşadar deschizând mormântul cel gata al Sfântului Acachie, a pus acolo pe fratele cel mort împreună cu sfântul. A doua zi mergând la mormânt, a aflat pe fratele cel mort aruncat afară din mormânt; şi iarăşi l-a băgat în mormânt. Şi fiindcă iarăşi l-a aflat pe el aruncat afară, se tânguia către sfântul îndreptându-se şi zicând: "Auzit-am, Sfinte Acachie, ca nimeni altul n-a sporit întru ascultare ca tine. Dar acum, precum văd, te-ai făcut atât de neascultator şi mândru, încât nu primeşti pe fratele în mormântul tău, ci îl arunci afară. Deci sau lasă-l pe el să se afle cu tine într-un mormânt, sau de-l vei arunca pe el iarăşi afară, mai mult nu te voi suferi, ci te voi scoate eu afară din mormânt". Şi a pus pe fratele iarăşi în mormântul sfântului şi s-a dus. Iar a doua zi ducându-se iarăşi, pe fratele cel mort l-a aflat zăcând în mormânt, iar pe Sfântul Acachie nu l-a aflat. Şi aşa până astăzi se vede deşert mormântul care poartă numele Sfântului Acachie.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Iacov Pustnicul.

Acest fericit Iacov ducându-se la muntele ce este treizeci de stadii de la oraşul Cirului zăbovea neavând peşteră, nici casă, nici colibă, ca prin acestea să scape de fireştile nevoi. Trupul lui era legat cu lanţuri foarte grele pe sub cămaşa sa cea de păr, cu care erau legate şi gâtul şi mijlocul său. Asemenea avea lanţuri spânzurate împrejurul gâtului său, două pe partea dinainte şi două pe partea dinapoi, care petrecându-se prin cercul cel de jos de alăturea, închipuiau litera H; şi pe la coatele mâinilor avea câte un lanţ de fier. Hrana lui era seara linte muiată. Iar din aceste osteneli el a secerat darurile Duhului Sfânt. Căci pe un prunc mort, pe care îl plângea tatăl său care zicea către sfântul:

"Ştiu, robule al lui Dumnezeu că poţi, numai nu te îngreuia a face rugăciune". Sfântul înduplecându-se de lacrimile tatălui, l-a înviat pe copil şi l-a dat sănătos în mâinile tatălui său. Din multele fapte ale sfântului acestuia numai una să pomenim. Un oarecare aducea sfântului apă de departe, de două ori pe săptămână. Şi închipuindu-se diavolul pe sine întru asemănarea sfântului, întâmpină pe la mijlocul căii pe cel ce ducea apă, şi luându-i apa îl trimitea acasă, pentru ca prin lipsa de apă să pună pe sfântul în nedumerire. Iar o dată venea aducătorul de apă şi nesimţindu-l spurcatul diavol, l-a văzut bătrânul şi i-a zis: "Ce este aceasta, fiule? Multă vreme a trecut de când n-ai adus apă, şi am ajuns nu în mică supărare pentru lipsă de apă". Iar acela i-a răspuns: "Pururea părinte, la ceasul şi ziua rânduită, eu aduc apă, dar tu, întâmpinându-mă, când într-un loc, când într-altul, nu-mi îngăduiai ca să vin aici". Iar sfântul a zis către dânsul: "De acum înainte, măcar de mii de ori de mă vei vedea că te întâmpin şi te opresc, sau te cert pe tine, fiule, să nu-mi dai vasul până ce nu vei ajunge la locul acesta". Aşa nevoindu-se şi mare făcător de minuni făcându-se, întru bucurie s-a mutat către Domnul.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Sil, episcopul Corintului din Persida.

Tot în această zi, pomenirea târnosirii bisericii Sfântului Gheorghe cel din Ciparis şi pomenirea Sfântului Noului mucenic Gheorghe Hiotul, care a pătimit la anul 1807.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Ukrainischer Kalender

Arabischer Kalender

Allgemeiner Kalender Aramäisch

Allgemeiner Kalender Griechisch

Allgemeiner Kalender Georgisch

Allgemeiner Kalender Bulgarisch

Allgemeiner Kalender Mazedonisch

Allgemeiner Kalender Serbisch

Allgemeiner Kalender Russisch

Allgemeiner Kalender Rumänisch

Allgemeiner Kalender Ukrainisch

Allgemeiner Kalender Arabisch

Allgemeiner Kalender Englisch

The Eastern Orthodox cross

Nov. 25 - Eastern Orthodox Church calendar - Nov. 27

All fixed commemorations below are observed on December 9 by Orthodox Churches on the Old Calendar.[note 1]

For November 26, Orthodox Churches on the Old Calendar commemorate the Saints listed on November 13.


Pre-Schism Western saints

Post-Schism Orthodox saints

New martyrs and confessors

  • New Hieromartyrs John Vinogradov, George Kolokolov and Nicholas Postnikov, Priests (1937)[18][19][25]
  • New Hieromartyrs Nazarius, Basil Agafonnikov, Basil Kolosov, Elijah Zachatesky, Basil Studnicyn, Daniel Meshaninov, and Michael, Priests (1937)[18][25]
  • New Hieromartyr Tikhon (1937)[18][25]
  • New Hieromartyr Peter (after 1937)[18][25]

Other commemorations

  • Dedication of the Church of St. George at Kiev (1054)[18][22][26][27]
  • Dedication of the Church of St. George in the Kyparissia district of Constantinople.[28][note 8]

Icon gallery






Greek Sources

Russian Sources

  • Vorlage:Ru icon 9 декабря (26 ноября). Православная Энциклопедия под редакцией Патриарха Московского и всея Руси Кирилла (электронная версия). (Orthodox Encyclopedia -

el:Πύλη:Ορθοδοξία/Εορτολόγιο/26 Νοεμβρίου

Allgemeiner Kalender Deutsch

Kalender der Orthodoxen Bischofskonferenz in Deutschland

Bürgerliches Datum bei Benutzung des Julianischen Kalenders:

Deutscher Heiligenkalender (orthodox)

  • Achatius (Acacius) Klimax (vom Sinai), Einsiedler
  • Alypios, der Säulensteher von Adrianopolis (Paphlagonien), Mönch († 640), und Nikon "Metanoites", Mönch, Einsiedler, Klostergründer, Säulensteher, und Stylianos von Paphlagonien, Mönch, Säulensteher
  • Athanasii, Schüler von Sergius von Radonezh, Mönch, und Theodosii (Feodosii), Schüler von Sergius von Radonezh, Mönch in Cherepovetsk († um 1388)
  • Chairemon (Cheremon), Asket
  • Georg der Märtyrer (Weihe der Kirche in Kiew)
  • Georg von Chios, Märtyrer in Kydonias in Kleoinasien († 1807)
  • Innocentius, erster Bischof von Irkutsk (Todestag 1731)
  • Jakob der Einsiedler (von Syrien), Schüler von Maron († 457)
  • Julian der Bischof
  • Konrad, Bischof von Konstanz
  • Nikolaus Postnikow, Erzpriester/Protopresbyter von Moskau, Märtyrer, und Johannes Winogradow, Erzpriester/Protopresbyter von Moskau, Märtyrer, und Georg (Gregor) Kolokolow, Erzpriester/Protopresbyter von Moskau, Märtyrer, und Nazarius, Priester, Märtyrer, und Basilius, Priester, Märtyrer, und Basilius, Priester, Märtyrer, und Elia, Priester, Märtyrer, und Basilius, Priester, Märtyrer, und Daniel, Priester, Märtyrer, und Michael, Priester, Märtyrer, und Nikolaus, Priester, Märtyrer, und Tychon, Mönch, Märtyrer († 1937)
  • Nikon vom Schwarzen Berg, Mönch bei Antiochia († um 1100)
  • Peter Tsarapkin, Märtyrer († nach 1937)
  • Petrus, Patriarch von Jerusalem († 552)
  • Prokop der Perser, Märtyrer
  • Silas, Bischof von Persidos/von Korinth in Persien
  • Siricius, Bischof von Rom
  • Vacz, Asket

Einzelnachweise (Sammlung)

  1. Great Synaxaristes: Vorlage:Gr icon Ὁ Ὅσιος Ἰάκωβος ὁ Ἀναχωρητὴς. 26 Νοεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
  2. 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,8 2,9 Vorlage:Gr icon Συναξαριστής. 26 Νοεμβρίου. ECCLESIA.GR. (H ΕΚΚΛΗΣΙΑ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΟΣ).
  3. Venerable James the Solitary of Syria. OCA - Lives of the Saints.
  4. Great Synaxaristes: Vorlage:Gr icon Ὁ Ὅσιος Χαιρέμων. 26 Νοεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
  5. Great Synaxaristes: Vorlage:Gr icon Ὁ Ἅγιος Πέτρος Ἐπίσκοπος Ἱεροσολύμων. 26 Νοεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
  6. Great Synaxaristes: Vorlage:Gr icon Ὁ Ὅσιος Στυλιανὸς ὁ Παφλαγόνας. 26 Νοεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
  7. Venerable Stylianus of Paphlagonia. OCA - Lives of the Saints.
  8. Great Synaxaristes: Vorlage:Gr icon Ὁ Ὅσιος Ἀκάκιος ὁ ἐν τὴ Κλίμακι. 26 Νοεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
  9. Great Synaxaristes: Vorlage:Gr icon Ὁ Ὅσιος Σίλος Ἐπίσκοπος Κορίνθου τῆς Περσίας. 26 Νοεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
  10. Great Synaxaristes: Vorlage:Gr icon Ὁ Ἅγιος Προκόπιος ὁ Πέρσης. 26 Νοεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
  11. Great Synaxaristes: Vorlage:Gr icon Ὁ Ὅσιος Ἀλύπιος ὁ Κιονίτης. 26 Νοεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
  12. Venerable Alypius the Stylite of Adrianopolis. OCA - Lives of the Saints.
  13. Great Synaxaristes: Vorlage:Gr icon Ὁ Ὅσιος Νίκων ὁ «Μετανοεῖτε». 26 Νοεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
  14. Venerable Nikon “Metanoeite,” the Preacher of Repentance. OCA - Lives of the Saints.
  15. 15,0 15,1 15,2 15,3 15,4 15,5 November 26. Latin Saints of the Orthodox Patriarchate of Rome.
  16. 16,0 16,1 16,2 16,3 The Roman Martyrology. Transl. by the Archbishop of Baltimore. Last Edition, According to the Copy Printed at Rome in 1914. Revised Edition, with the Imprimatur of His Eminence Cardinal Gibbons. Baltimore: John Murphy Company, 1916. p. 364-365.
  17. St Athanasius, “the Iron Staff” and disciple of St Sergius of Radonezh. OCA - Lives of the Saints.
  18. 18,0 18,1 18,2 18,3 18,4 18,5 18,6 December 9 / November 26. Holy Trinity Russian Orthodox Church (A parish of the Patriarchate of Moscow).
  19. 19,0 19,1 The Autonomous Orthodox Metropolia of Western Europe and the Americas (ROCOR). St. Hilarion Calendar of Saints for the year of our Lord 2004. St. Hilarion Press (Austin, TX). p. 88.
  20. Great Synaxaristes: Vorlage:Gr icon Ὁ Ἅγιος Ἰννοκεντίος ὁ Θαυματουργός. 26 Νοεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
  21. Repose of St Innocent the first Bishop of Irkutsk. OCA - Lives of the Saints.
  22. 22,0 22,1 Dr. Alexander Roman. November. Calendar of Ukrainian Orthodox Saints (Ukrainian Orthodoxy - Українське Православ'я).
  23. Great Synaxaristes: Vorlage:Gr icon Ὁ Ἅγιος Γεώργιος ὁ Νεομάρτυρας ἐκ Χίο. 26 Νοεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
  24. Leonidas J. Papadopulos, Georgia Lizardos, et al (Transl.). "The Holy New Martyr George of Chios." In: New Martyrs of the Turkish Yoke. Seattle: St. Nectarios Press, 1985. pp. 346-358.
  25. 25,0 25,1 25,2 25,3 Vorlage:Ru icon 9 декабря (26 ноября). Православная Энциклопедия под редакцией Патриарха Московского и всея Руси Кирилла (электронная версия). (Orthodox Encyclopedia -
  26. Dedication of the Church of the Greatmartyr George at Kiev. OCA - Lives of the Saints.
  27. The Consecration of the Church of the GreatMartyr George at Kiev. Holy Trinity Russian Orthodox Church (A parish of the Patriarchate of Moscow).
  28. Great Synaxaristes: Vorlage:Gr icon Ἐγκαίνια Ναοῦ τοῦ Ἁγίου Γεωργίου ἐν τῷ Κυπαρίσσῳ (ἢ Κυπαρισσίῳ). 26 Νοεμβρίου. ΜΕΓΑΣ ΣΥΝΑΞΑΡΙΣΤΗΣ.
  29. Vorlage:Gr icon 26/11/2015. Ορθόδοξος Συναξαριστής.


Gemeinsame orthodoxe Heilige im Kalender der Orthodoxen Bischofskonferenz in Deutschland


Weiteres Gedenken in aramäischer Tradition

Weiteres Gedenken in griechischer Tradition


Weiteres Gedenken in georgischer Tradition

Weiteres Gedenken in bulgarischer Tradition

Weiteres Gedenken in mazedonischer Tradition

Weiteres Gedenken in serbischer Tradition


Weiteres Gedenken in russischer Tradition

Weiteres Gedenken in rumänischer Tradition

Weiteres Gedenken in ukrainischer Tradition

Einzelnachweise (Artikelentwurf)

  1. Gesellschaft Orthodoxe Medien (Hrsg. im Auftrag der Orthodoxen Bischofskonferenz in Deutschland): Orthodoxer Liturgischer Kalender 2016 (17. Jahrgang), Dortmund 2015
  2. Das Synaxarion - die Leben der Heiligen der Orthodoxen Kirche. In 2 Bänden. Gestützt auf die 6-bändige Ausgabe des Hl. Klosters Simonos Petra. Kloster des Hl. Johannes des Vorläufers, Chania (Kreta) 2006, ISBN 960-88698-0-3
  3. Nikolaj Velimirović: Der Prolog von Ochrid. Verlag Johannes A. Wolf, Apelern 2009, ISBN 978-3-937912-04-2

Referenzfehler: Es sind <ref>-Tags für die Gruppe „note“ vorhanden, jedoch wurde kein dazugehöriges <references group="note" />-Tag gefunden oder ein schließendes </ref> fehlt.